Monthly Archives: februarie 2016

Strălucirea eternă a minţii neprihănite

Zilele trecute un amic m-a rugat să-l însoţesc la o dezbatere cu promotorii legii prevenţiei. „Uite un bun prilej să văd cum gândesc acei oameni” mi-am zis şi am acceptat imediat. Curiozitatea mea porneşte din faptul că legea mi s-a părut cam neglijent redactată, dar de multe ori ideile bune sunt compromise pentru că sunt greşit promovate. Nu am reţinut exact adresa ci doar reperul, un fost liceu de alimentaţie publică dintr-un sector mai sărman al capitalei. Cu o uşoară întârziere, am nimerit din prima pentru că era singura clădire de pe stradă care avea în parcare maşini scumpe cu numere şmechere. În restaurantul şcolii invitaţii erau aşezaţi la mese rotunde, iar protagoniştii la o masă lungă, cam ca naşii la nuntă. M-a cuprins o uşoară indispoziţie când am constatat că majoritatea invitaţilor erau activişti şi simpatizanţi din sector ai partidului. La masa prezidiului am identificat promotorii: un domn prezentabil şi spilcuit cu o dicţie de cântăreţ amator de operă, o doamnă cu aspect nevinovat şi un domn cam neguros care se pare că nu-şi dorea să fie acolo. Domnul cel spilcuit tocmai ne dezvăluia binefacerile pe care le va aduce legea bietului alegător român: copiii se vor înscrie în cluburi sportive şi vor fi mândri că fac parte dintr-o echipă, vor mânca sănătos şi raţional; medicii vor scăpa de hârţogăreală şi vor fi plătiţi după câţi oameni sănătoşi au pe listă; noua agenţie a guvernului va rezolva toate problemele trecute, prezente şi viitoare ale prevenţiei, etc., etc….Fericirea, dar ce zic eu, beatitudinea va cuprinde ţărişoara noastră. Pe scurt, trăiască legea prevenţiei! Nesuportând atâta fericire am început să caut din ochi uşa. Pe când pândeam o eventuală întrerupere ca să pot ieşi onorabil, o voce din fundul sălii l-a întrerupt pe orator cu o întrebare simplă: „domnule deputat, în ultimii 25 de ani dvs. aţi trăit în România?” Surpriza şi plăcerea mea a fost că posesoarea vocii era medic de familie. Aşa că m-am aşezat mai bine în scaun. Colega noastră i-a explicat distinsului domn că în campania de vaccinare antigripală de anul ăsta a primit 5 fiole de vaccin la o listă de 1400 de pacienţi. În plus vaccinarea copiilor presupune să stai la coadă şi să te lupţi cu un munte de hârtii la direcţia sanitară, să te lupţi cu părinţii care sunt cu atât mai dilematici cu cât sunt mai puţin educaţi şi nu în ultimul rând (zic eu) să admiri distincţia elitelor universitare medicale care nu se aruncă în noroiul campaniei pro-vaccinare. Viteaza noastră colegă i-a mai explicat că autorităţile sanitare, fiscale sau locale deopotrivă au o atitudine tradiţională de „pândar” în relaţia cu medicii, adică le creează toate condiţiile să greşească pentru ca apoi să-i poată amenda cu celeritate, conform legii. Evident spiritele s-au încins. Dl. deputat a spus că nu se poate concentra pe atâtea probleme. Atunci a intervenit reprezentantul asociaţiei pacienţior care a vorbit îndelung şi împăciuitor, sperând probabil să liniştească spiritele. Răgazul a fost binevenit pentru limpezirea gândurilor. Aşa că o altă colegă, tot medic de familie, i-a întrebat pe distinşii parlamentari ce fel de prevenţie vor să facă având în vedere că destui locuitori ai capitalei nu au apă curentă şi canalizare, sau nu au destui bani să-şi hrănească copiii pe săturate. Aici dl. deputat a venit prompt cu o soluţie salvatoare: „înseamnă că aveţi o problemă cu autorităţile locale”. Omul a răsuflat uşurat, mingea nu mai era în terenul lui şi era chiar dispus să ne compătimească. Stafful de partid însă a început să dea semne de nervozitate şi să ne acuze că deturnăm scopul discuţiei. Ce are legea lor cu sărăcia, lipsa educaţiei, excluziunea socială, discrimnarea, etc. Ei vor doar să ne salveze de boli pentru ca populaţia să nu se îmbolnăvească, iar medicii să prospere. Ca dovadă a deschiderii spre dialog, domnul cel neguros ne-a spus că e dispus să schimbe orice virgulă din lege. Eu am luat-o la figurat, el se pare că a spus-o la propriu, adică legea e perfectă şi doar virgulele mai pot fi scimbate, pe ici pe colo! Dl. deputat, mai diplomat a început să ne dea exemple de bune practici. Ne-a povestit cum a reuşit el să crească numărul de membri ai asociaţiei de badminton, motiv pentru care a primit de la forumul mondial 6 rachete şi un fileu, toate gratuit. „Iată calea de înălţare a naţiei prin paşi mici şi acţiuni punctuale” mi-am zis în gând. Profund impresionat m-am hotărât să pun şi eu o întrebare ca să aduc dezbaterea la textul de lege: „cum cred distinşii parlamentari că vom reuşi prevenţia când noi nu avem manageri de program competenţi şi corecţi care să nu fie presaţi de interese private de partid?” Aici dl. deputat mi-a dat clasă, m-a privit cu îngăduinţă şi m-a luminat: „agenţia va fi sub control parlamentar, parlamentul va aproba obiectivele şi-l va demite pe cel care nu le realizează”. Chiar aşa, cum de nu m-am gândit că doar scrie în proiectul de lege! Dar dacă tot m-am gândit, parcă şi televiziunea publică e tot sub control parlamentar şi a ajuns la o cotă de piaţă de 5%; Institutul Cultural Român a trecut sub control parlamentar şi a ajuns o rezervaţie de slujbe călduţe în străinătate pentru pilele parlamentarilor. Dar să nu fiu pricinos şi să nu mă leg de toate amănuntele administrative. (vorba cuiva!)
Autorul anonim al legii, căci există aşa ceva, a avut totuşi două idei bune. Prima este că prevenirea bolilor este o operaţiune mult mai vastă care nu poate fi limitată doar la activitatea sectorului sanitar. Fără un venit decent, fără apă şi canalizare, fără drumuri de acces, fără o educaţie bună şi un mediu curat nu poţi să faci prevenţie eficientă. De aceea a prevăzut în proiectul de lege coordonarea celor de la sănătate cu administraţia locală, educaţia, sportul, protecţia copilului, muncă şi asigurări sociale, agricultură şi alimentaţie, etc. A doua idee bună este că a prevăzut un procent din PIB care să fie alocat prevenţiei. De aici încolo totul rămâne de discutat. Totuşi aş prefera ca măcar la aceste discuţii iniţiale de definire a obiectivelor să participe cei direct implicaţi şi competenţi.
Dr. Sever Cristian Oana